Astăzi 7.12.2019. Biserica Ortodoxă o Pomenește pe SFÂNTA FILOFTEIA DE LA ARGEȘ. Sfânta Muceniță Filofteia

Sfânta Muceniță Filofteia de la Arges

Sfânta Muceniță Filofteia a trăit în sec. al XIII-lea, în sudul Dunării, însă nu se știe cu exactitate dacă provenea din neam de români sau de bulgari. Numele său in limba greacă înseamnă „iubitoare de Dumnezeu”. Pentru că a dovedit mila față de oamenii sărmani, a fost omorâtă de tatăl său, la vârsta de numai 12 ani. Chiar dacă moaștele sale se afla la Curtea de Argeș de la sfarșitul sec. al XIV-lea, abia in anul 1950, Sinodul BOR a decis generalizarea cultului Sfintei Filofteia.

Istoria arată că moaștele Sfintei Filofteia au fost duse inițial la Tarnovo, unde au ramas până in anul 1393. In acel an, Taratul bulgar a fost ocupat de turci, care au și ars orasul. Pentru a le feri de profanare, moaștele au fost duse la Vidin, unde au stat puțin timp, probabil până în 1396. După înfrangerea armatelor creștine la Nikopole, crescând amenințarea turcă, moaștele au fost oferite domnitorului Tării Romanești, Mircea cel Bătrân (1386-1418). Acesta le-a asezat in vechea ctitorie domnească, cu hramul „Sf. Nicolae”, de la Curtea de Arges, pe atunci catedrala mitropolitană. In acest fel se explică și alegerea zilei de 7 decembrie drept zi de pomenire (imediat dupa ziua hramului). Dupa construirea noii biserici de catre Neagoe Basarab, sfințită la 15 august 1517, moaștele au fost așezate aici a doua zi, cand s-a facut si proclamarea canonizarii Sf. Ierarh Nifon al Constantinopolului (prima canonizare la noi).

Moastele au ramas la Curtea de Arges până in 1893, când, datorită stării avansate de degradare a bisericii, au fost mutate in bisericile „Sf. Gheorghe” si „Adormirea Maicii Domnului” – Olari, din aceeași localitate. în timpul primului război mondial, datorită mutării frontului in apropierea acestei localităti, moaștele au fost duse in paraclisul Mânăstirii Antim din Bucuresti. După terminarea războiului, au fost readuse la Curtea de Argeș, iar din 1949 se afla in paraclisul acestei mânăstiri.

În tradiția populară este Sfânta Filofteia este numita Poitra lui Nicolae.

Sfantul Ambrozie de Milan, Episcopul Mediolanului

Sfantul Ambrozie s-a nascut, la inceputul secolului al IV-lea, intr-o familie de nobili, tatăl sau fiind deputatul imperial pentru Galia si Spania. Chiar dacă păgân cu credința, mama sa a fost crestina. Dupa moartea tatalui lui, impăratul l-a numit reprezentant al sau in provincia Liguria, in care cetatea de reședință era Mediolanul (Milanul de astăzi). Murind Episcopul Milanului, s-a stârnit cearta apriga intre creștinii ortodocsi și cei eretici, arieni, cu privire la cine sa fie urmatorul episcop. Sfantul Ambrozie a intrat in biserica ca să înstaureze linistea. Atunci a strigat un prunc de la sânul maicii lui așa: „Ambrozie sa ne fie episcop!” Oamenii au vazut in strigătul limpede al copilului voia lui Dumnezeu, și l-au ridicat pe Ambrozie arhiereu al eparhiei lor. Astfel, Sfântul Ambrozie a primit Sfântul Botez, a trecut prin toate rânduitele trepte preoțești și a fost sfințit episcop in durata unei singure săptămâni. De pe scaunul arhieresc Sfantul Ambrozie a intarit credința ortodoxa, a stârpit neghina ereziei, a impodobit sfintele biserici, a propovăduit credința la păgâni, a scris minunate cărți de adâncă învățătură creștină și a fost icoana și pildă de vietuire adevarata după Dumnezeu, ca un adevarat pastor creștin. El a compus cunoscuta cantare „Pre Tine Dumnezeule Te lăudam” întalnită în slujba Te-Deum-ului. Dumnezeu i-a dăruit Sfântului Ambrozie har peste har, încât el a înviât si morții, a scos afară diavolii din oameni, a vindecat bolnavii de bolile lor incurabile și a vestit mai inainte viitorul. Sfântul Ambrozie al Mediolanului s-a săvârșit cu pace in dimineața Slavitului Praznic al Invierii Domnului din anul 397.

Tot astăzi, facem pomenirea:

• Sfantului Neofit;
• Sfantului Dometie;
• Sfinților Isidor, Achepsima și Leon;
• Cuviosului Amun cel din Nitria;
• Sfinților mucenici Gain și Gaie;
• celor 300 de Sfinți Mucenici din Africa;

Maine facem pomenirea Sfântului Cuvios PATAPIE.

•